Schimbarea la fata

M-am gandit eu mult (nu prea mult, ca nu-mi sta in obicei) si am luat hotararea ca trebuie sa iau o hotarare. Sa ma mut. Cu catel si purcel si, mai ales, cu poze cu tot...dincolo:

Va astept... acolo :)

...

Am auzit de curand o poveste despre niste cowboy care au capturat niste capetenii indiene si le-au dus cu trenul pe o distanta destul de mare. Apoi i-au dat jos si, dintr-un motiv sau altul, i-au pus sa-si gaseasca drumul inapoi, pe cai. Numai ca samanii nu mai voiau sa plece. Stateau in sei parand ca asteapta ceva.
Intrebati fiind de ce nu pleaca, au raspuns: "Asteptam sa ne vina sufletul."

Sufletul meu vine de vreo doua luni si parca nu se mai opreste.

Poveste

Amintiri albe

Sunt imagini care nu inseamna nimic pentru nimeni altcineva si poate ca asa e mai bine. Le-am facut in joaca, intr-o dimineata si ma gandeam ca viata e a naibii de scurta si ca poate, in curand... nimic din banalul din jur nu ma va mai atinge. Cum ar fi niste broderii simple si vechi care sunt frumoase doar pe cearceafurile bunicii.

Si i le dedic ca pe cele mai curate ganduri pe care le puteam avea pentru ea, un om alb care din adancimea suferintei sale uita unde e, dar inca n-a uitat ca-mi spune dintotdeauna "ochi de maslina". Si pentru ca de Craciun probabil ca am vazut-o pentru ultima data in viata asta.

Bunico... de-as avea si eu lumina ta!

Gyaltso

Yup...